Înălțarea Sfintei Cruci, prăznuită în fiecare an pe 14 septembrie, este cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt. În această zi sunt sărbătorite două evenimente deosebite din istoria Sfintei Cruci: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul și înălțarea ei solemnă în fața poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie din anul 335, dar și aducerea Sfintei Cruci de la perșii păgâni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.
Sfântă Cruce a fost găsită din porunca împărătesei Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Datorită acesteia s-au găsit pe Golgota trei cruci. Tradiția spune că, pentru a afla care a fost crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul și care sunt crucile tâlharilor răstigniți odată cu El, patriarhul Macarie le-a spus să atingă pe rând crucile de o femeie moartă. Femeia a înviat în momentul în care a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea pe care a fost răstignit Hristos. După această minune, patriarhul a poruncit înălțarea Sfintei Cruci la un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul.
Părinții Bisericii au rânduit ca în 14 septembrie să se ajuneze total (post negru), în amintirea patimirii și răstignirii Mântuitorului Iisus Hristos. Această sărbătoare nu este singura din timpul anului bisericesc în care se ajunează total. Creștinii ortodocși țin post aspru și în Ajunul Bobotezei, în Vinerea Mare și la Sărbătoarea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Pr. Alin Hobincă, parohia Mirceşti