„A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.”
(Nichita Stănescu)
Conform Legii nr.53/2013, începând de anul acesta, la 31 august, avem şi o zi a limbii noastre naţionale, după ce de-a lungul timpului am adoptat tot soiul de exotisme, unele care de-a dreptul contravin spiritului nostru creştin-ortodox precum şi tradiţiei noastre.
În cea de-a doua jumătate a anului 2011, a fost înaintat Parlamentului un proiect de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept „Ziua limbii române“ pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională. Proiectul de lege care instituie data de 31 august drept Ziua Limbii Române a fost adoptat în februarie, anul acesta. Ziua Limbii Române este, însă, sărbătorită în Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990.
Manifestări culturale de amploare, expoziţii de fotografii, facsimile şi manuscrise, spectacole de teatru, recitaluri de poezie, concursuri şi concerte vor fi organizate atât în ţară cât şi în străinătate cu ocazia Zilei Limbii Române. Totodată, Ziua Limbii Române va fi celebrată în comunităţile româneşti din vecinătatea României, printr-o serie de evenimente organizate de Direcţia Generală Românii de Pretutindeni în Serbia, Republica Moldova şi Ucraina.
Originea sărbătorii
În contextul mișcării de renaștere națională de la sfârșitul anilor '80 din RSSM, la Chișinău are loc Marea Adunare Națională de la 27 august 1989, o întrunire la care participă aproximativ 750.000 de oameni (circa 1/6 din populația de atunci a republicii). În cadrul adunării, se cere declararea limbii române ca limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub acest impuls, peste două zile, pe 29 august 1989 se deschid lucrările celei de-a XIII sesiuni a Sovietului Suprem din RSSM, care durează până pe 1 septembrie. În rezultatul unor intense dezbateri avute cu oponenții din Sovietul Suprem, deputații românofoni reușesc să impună limba română ca limba de stat și adoptarea alfabetului latin. Discuțiile cele mai aprinse din Sovietul Suprem au loc pe 31 august, cand se votează și cea mai mare parte a legislației privitoare la limba de stat și alfabet. Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare națională în Republica Moldova.
Evoluția sărbătorii în Republica Moldova
Sărbătoarea a început sa fie celebrată în 1990 (la un an de la evenimentul istoric), sub numele de „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române”. În 1994 s-a decis schimbarea denumirii inițiale în „Limba noastră”, modificare determinata de prevederile art.13 din Constituția Moldovei. În 2004 Parlamentul a decis comasarea sărbătorii cu Ziua Independenței, comasare care nu a mai avut loc, dar Ziua Independenței a primit un nou nume – Ziua Republicii. Ulterior, sărbătoarea și-a recăpătat numele de ,,Limba noastră cea română", cel puțin în capitala republicii.
Manifestări cu ocazia sărbătorii
Anual această sărbătoare este marcată cu manifestări de înalt patriotism, de regăsire a rădăcinilor, consemnată prin poezie, cîntec și joc, prin repunerea în drepturi a vechilor tradiții populare și a momentelor care le-au marcat istoria. De regulă, festivitățile sunt deschise dimineața la Chișinău prin depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, precum și la busturile clasicilor literaturii române, amplasate în Gradina Publică ,,Ștefan cel Mare". Sărbătoarea se încheie în mod obișnuit printr-un concert susținut în Piața Marii Adunări Naționale. În primii ani ai sărbătorii, fiecare 31 august aducea cu sine și dezvelirea a câte un bust pe Aleea Clasicilor din Chișinău. Acest frumos obicei a fost întrerupt după venirea la putere a comuniștilor în 2001.
Sursa: ro.wikipedia.org
