Duminica Sfântului Grigorie Palama

Viața parohiei Martie 3, 2018

Dacă în prima duminică a Postului Mare, Biserica sărbătoreşte biruinţa Ortodoxiei prin afirmarea cultului sfintelor icoane, cea de-a doua duminică, numită a Sfântului Grigorie Palama, este marcată cea de-a doua biruinţă a Ortodoxiei, prin învăţătura despre harul dumnezeiesc necreat şi vederea luminii dumnezeieşti.

Pe învăţătura despre lumina dumnezeiască se bazează practica rugăciunii inimii sau chemării numelui lui Iisus Hristos, cunoscută atât monahilor, cât şi celorlalţi celorlalţi credincioşi ai Bisericii Ortodoxe.

Sfântul Grigorie Palama este prăznuit de două ori pe an: pe 14 noiembrie şi în duminica a doua din Postul Mare. S-a născut la Constantinopol, în anul 1296. La vârsta de 20 de ani, tânărul Grigorie s-a călugărit la mănăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Sfântul Grigorie Palama a apărut în disputele teologice ca apărător al monahilor isihaşti. Aceşti monahi, îndeletnicindu-se cu lucrarea trezviei şi a rugăciunii neîncetate, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!, vedeau lumina necreată a lui Dumnezeu. Adversarii isihaştilor negau posibilitatea vederii lui Dumnezeu, spunând că Dumnezeu nu poate fi văzut de către om. Sfântul Grigorie Palama a răspuns că isihaştii nu văd Fiinţa lui Dumnezeu, ci energiile necreate care se revarsă din Fiinţa Lui. A trecut la cele veşnice la 14 noiembrie 1359.

Potrivit tradiţiei, înainte de a face trecerea spre lumea veşnică, i s-a arătat Sfântul Ioan Gură de Aur, care i-a adresat cuvintele: Spre Înălţimi! Spre Înălţimi! A fost canonizat la nouă ani de la moartea sa. Moaştele Sf. Grigorie Palama se păstrează la Tesalonic.